Blocul meu cred ca are undeva o poarta ce se deschide catre alte lumi caci totdeauna se intimpla aici lucruri ciudate. Se stinge lumina, se strica liftul, nu mai merge caldura, nu primesti scrisori si din cind in cind apare un pitic care dubleaza intretinerea.
In bloc sta si domnul Valerian Georgescu, mare filatelist care-si studiaza toata ziua colectia sa. Odata pe saptamina se duce peste drum la o mica macelarie, si ia citeva bucati de carne. Macelarul le impacheteaza frumos in hirtie, apoi le leaga in patru cu o sfoara si-i da pachetul. De data asta peste nodul de la sforicica a lipit o eticheta. Acasa, din veche obisnuinta studie eticheta. Nu-i venea sa-si creada ochilor. Eticheta era o minicoala de 16 timbre din emisiunea ‘Martisor ’98‘ care costa acum 15 milioane lei vechi si pe care o luase la data aparitiei cu 160 mii lei vechi.Se uita in catalog, apoi la propriile lui achizitii. Ea era – minicoala de 15 milioane. Ametit se grabi sa ajunga la macelarie.
1. Pe scara se intilni cu administratorul, domnul Maracine; se salutara. ’Stiti a murit domnul Ionescu de la 6 cel care statea toata ziua si socotea ceva si spunea ca a descoperit o metoda sa transforme realitatea virtuala in realitate reala. ‘Da, da..’ ingaima domnul Valerian Georgescu, un pic neatent. Sari in graba cite doua, trei trepte, se indrepta in fuga catre macelarie si macelar si acolo cu o voce emotionata intreba de unde are eticheta care i-a pus-o pe pachetul de carne. ‘Care eticheta? Eu nu pun nici-o eticheta‘ se uita mirat la domnul Valerian Georgescu . Domnul Valerian Georgescu se uita mirat la macelar si brusc se intoarse si fugii acasa. Se uita lung pe masa, dar acolo nu era nimic – nici minicoala nici altceva.
2. La macelarie cu o voce emotionata intreba de unde are eticheta care i-a pus-o pe pachetul de carne.
‘Mi le-a adus ucenicul meu Ion. Ioane de unde ai etichetele?’ ‘Le-am luat de la papetaria aia din colt unde serveste fata aia cu par roscat si ochi verzi‘ . ‘Domnu’ Macelar ii dati voie lui Ion sama duca pina acolo?
Nici nu apuca sa zica macelarul ‘bine’ ca domnul Valerian Georgescu il lua de mina pe Ion si-l trase afara.
Ion o lua inainte , dadu coltul si ramase cu gura cascata . ‘Acolo era‘ aratind cu mina zidul gol si cenusiu al unei cladiri… Domnul Valerian Georgescu ramase asa, privind zidul, apoi febril deschise geanta, se uita in fiecare carte, le scutura, dar minicoala numai era si doar o pusese cu mina lui acolo.
3. Brusc se trezi si vazu ca totul nu fusese decit un vis, o dorinta ascunsa pe undeva din pasiunea lui filatelica. Era tot la masa cu un catalog in fata, tot pe scaunul incomod pe care nu putea sa-l ignore tot timpul. Nu se dezmeticise deabinelea cind telefonul suna zdraganindu-i in cap. Era prietenul lui domnul Ivan Popescu si el filatelist pasionat. ‘Sti ce-am patit? La macelarie mi-au lipit pe pachet o minicoala Martisor ’98 din aceia de 15 milioane lei vechi si.. ‘ dar Domnul Valerian Georgescu nu mai auzi nimic pentru ca inchisese telefonul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu